ACADEMICIANUL HARALAMBIE CORBU LA 85 DE ANI

Omagiu unui critic şi istoric literar

Critic şi istoric literar, domeniul ştiinţific: literatura modernă şi contemporană, probleme de teorie literară şi literatură comparată. Doctor habilitat în flologie (1975), profesor universitar (1995). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1984).

Născut la 15 februarie 1930 în s. Dubăsarii Vechi, azi r-nul Criuleni. A studiat la Liceul Industrial din Chişinău (1942–1944), Şcoala Pedagogică din Călăraşi (1944–1947), Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău (1947–1951). Activitatea sa ştiinţifică a început-o în calitate de cercetător ştiinţific inferior la Institutul de Istorie, Limbă şi Literatură al Filialei Moldoveneşti a A.Ş. a U.R.S.S. (1951–1954). A făcut doctorantura la Institutul de Literatură Universală „M. Gorki” din Moscova (1954–1957), după care a activat ca cercetător ştiinţific inferior şi cercetător ştiinţific superior la Institutul de Limbă şi Literatură al Filialei Moldoveneşti (1957–1961); şef de secţie (1962–1988), director al Institutului de Limbă şi Literatură al A.Ş.M. (1984–1987), secretar al comitetului de partid al A.Ş.M. (1978–1984), academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Socioumane (1986–1991; 1995–2000), vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1988–1995).

A cercetat geneza literaturii naţionale moderne în conexiunea şi complexitatea curentelor şi metodelor literare: clasicism, romantism, realism, dar şi, concomitent, în context larg european, fenomenele autohtone fiind corelate şi raportate la procese similare care se produceau – sincronic sau diacronic – în literaturile şi culturile europene: franceză, rusă, germană, engleză. Interdisciplinaritatea cercetărilor constituie o altă caracteristică a preocupărilor sale ştiinţifice. Problemele de strictă istorie şi critică literară sînt raportate, de regulă, nu numai la rigorile esteticului ca atare, dar şi la cele ale culturologiei, sociologiei, filosofiei, ideologiei. Metodele de creaţie şi curentele literare, interacţiunile dintre literatură şi folclor prin prisma poporaneităţii, problema istorismului şi continuităţii fenomenului artistic, corelaţia dintre document şi ficţiune în opera de artă, tradiţiile naţionale şi interferenţele valorice universale în procesul de creaţie, factorii sociali şi influenţa lor directă sau indirectă asupra celor artistici şi spirituali (şi invers) constituie obiective prioritare şi definitorii ale investigaţiilor ştiinţifice nominalizate.

A schiţat şi a realizat un amplu program de introducere în circuit a literaturii clasice. În culegerea Dreptate, voie şi pămînt (1957, în colab.) a înmănuncheat pentru prima oară o parte dintre cele mai importante creaţii ale scriitorilor basarabeni de la începutul sec. al XX-lea. A supravegheat şi a îngrijit mai multe ediţii ale operei scriitorilor clasici, printre care şi cea a lui V. Alecsandri (în 4 vol., 1976–1977). Este autor a peste 650 de lucrări ştiinţifice şi de popularizare, inclusiv 25 de volume şi culegeri de studii: Dramaturgia lui Alecsandri (1962); Alecsandri şi teatrul (1973); Continuitate (1974); Становление новой молдавской литературы и проблема творческого метода (1840–1860) (1976); Scriitorul şi procesul literar (1980); Letopiseţ al timpului (1982); Creaţia lui Alecsandri în şcoală (1983); În lumea clasicilor (1990); Discursul direct. Aspecte ale publicisticii eminesciene (2000); Deschideri către valori (2003); Dincolo de mituri şi legende (2004); Constantin Stere şi timpul său (2005). Faţa ascunsă a cuvîntului (2007). De atenţie sporită se bucură creaţia scriitorilor: D. Cantemir, C. Negruzzi, A. Russo, I. Creangă, B. P. Hasdeu, M. Eminescu, I. L. Caragiale, A. Mateevici, C. Stere, P. Goma, A. Lupan, I. Druţă, Ana Lupan, I. C. Ciobanu, L. Deleanu, I. Balţan, P. Boţu, L. Damian, V. Teleucă ş.a.

A îngrijit şi a prefaţat ediţia Scrieri (în 3 vol., 1973 şi în 2 vol., 2002) de Andrei Lupan. Este redactor responsabil şi coautor al unor lucrări colective de sinteză şi informare, cum sînt: Literatura sovietică moldovenească. Ocercuri (1955); De la cronografe la literatura modernă (1974); Literatura moldovenească şi folclorul (1982); Istoria literaturii moldoveneşti (în 3 vol., 1986–1990); enciclopedia Literatura şi Arta Moldovei (în 2 vol., 1985–1986). A fost preşedinte al Consiliului ştiinţific specializat pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în filologie. A pregătit 10 doctori în filologie. A participat cu rapoarte şi comunicări la circa 200 de simpozioane şi conferinţe ştiinţifice, naţionale şi internaţionale în Rusia, România, SUA, Bulgaria, Polonia, în fostele republici ale U.R.S.S. – Ucraina, Gruzia, Kazahstan, Estonia, Letonia, Lituania ş.a.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 1959), membru titular al Academiei Internaţionale Central-Europene de Ştiinţe şi Artă, membru al Comitetului de Conducere al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est-Europene şi preşedinte al Comitetului Naţional al acestei asociaţii (din 1995); redactor-şef al revistei Limba şi Literatura Moldovenească (1984–1987). Deţine titlurile de „Om Emerit”, laureat al Premiului de Stat. A fost distins cu Ordinul „Prietenia Popoarelor”, „Ordinul Republicii”, medaliile „M. Eminescu” şi „D. Cantemir”, Diploma şi Premiul „Savantul anului 2005”.

Pregătit de Tatiana ROTARU