„Românii nu mai vor să fie români. Noi ne-am format un complex”

Academicianul român Eugen Simion a atras atenția asupra faptului că patru milioane de români s-au mutat în străinătate și a vorbit despre necesitatea adoptării unui proiect de țară pentru satul românesc, în condițiile în care satul „ca matrice a spiritului nostru nu prea mai există decît în amintirea noastră, în bocetul și regretul nostru”.

„Patru milioane de români s-au mutat în altă țară”

„Este un alt sat românesc astăzi. Lui trebuie să ne adresăm și la el trebuie să ne gîndim, propunîndu-i ceva. Goga spune, la un moment dat, vorbind de înstrăinarea satului ardelean în esență, care trăia sub stăpînire străină: „Așa că ne vom muta în altă țară”, ca un fel de profeție sumbră. Ei bine, nu ne trebuie prea multă imaginație, ne dăm seama că se întîmplă acest lucru. Dacă este adevărat ce ne spun economiștii și statisticienii noștri, patru milioane de români s-au mutat în altă țară. Majoritatea sînt țărani, evident. Patru milioane. E un popor. Dacă ce ar spune unii – șase milioane, înseamnă că un popor, o națiune mai mult decît importantă din spațiul european s-a mutat în altă țară”, a spus academicianul la dezbaterea Satul românesc – 100 de ani de evoluție rurală, desfășurată în Aula Academiei Române.

Fostul președinte al Academiei Române a deplîns faptul că cei care pleacă „se leapădă de românitate”, „nu mai vor să fie români”, scrie Agerpres.

„Românul, ce este românul astăzi?

„Nu știu dacă ați observat. Noi discutăm mereu. Există o anumită instabilitate în lumea românească de astăzi. Spiritul omenesc este foarte agitat, înspăimîntat, depresiv. Românii nu mai cred în ei. Românii nu mai vor să fie români. Am găsit definiția asta într-o carte a unui tînăr și foarte inteligent sociolog care vorbește de „lume valahă” și de „neantul valah”: „Românul, ce este românul astăzi? Este un cetățean care nu mai vrea să fie român”. Mi se pare profund... profund înfricoșătoare și, în același timp, profund realistă această definiție. Dacă te uiți la cei care pleacă, ei nu mai vor, în primul rînd, să fie români, se leapădă de românitate. Ceea ce este un lucru foarte grav. Totdeauna ei își găsesc justificări să plece”, a spus Simion.

„Să fim buni gospodari, cum țăranul român era cîndva”

Eugen Simion a accentuat asupra necesității unui proiect de țară, în special pentru satul românesc. „Avem nevoie de un proiect de țară. Dacă vrem să gîndim ceva, dacă vrem să ieșim din bocetul nostru și din toate neliniștile noastre. După 30 sau aproape 30 de ani după Revoluție, n-a existat un proiect pentru toată România, dar în special pentru satul românesc. Pentru că dacă agricultura românească merge, ne va fi bine și nouă. Eu nu cred că putem să-i concurăm pe nemți sau pe francezi făcînd automobile. Bine că le facem pe astea pe care le cumpărăm mai ușor, dar agricultura poate fi o șansă de salvare și de încredere în românitate, în stilul românesc și în condiția de a fi român. Noi ne-am format un complex. Îl avem toți, de la academician, pînă la ultimul tînăr dintr-un sat care nu mai vrea să stea în satul lui. Vrea să fugă. Atenție la acest lucru. Vorbele noastre sînt bune. Dar dacă nu facem un proiect pe care să-l accepte Parlamentul României.... Și poate să atragem atenția acestor politicieni că nu ne interesează cearta lor pentru putere – penibilă, penibilă, dezumanizantă într-un anume sens – ci ne interesează viitorul acestei țări pe care trebuie să-l organizăm. Să fim buni gospodari, cum țăranul român era cîndva. Acum el vrea să plece din țară”, a mai spus acad. Eugen Simion.