Reforma juridică din Polonia, criza migranţilor cu care se confruntă acum în special Italia, Brexitul (ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană), dorinţa de independenţă a Cataloniei, conflictul din Ucraina şi chiar pretenţiile teritoriale emise de China şi Buthan asupra unui platou din munţii Himalaya ar putea strica planurile de vacanţă ale politicienilor europeni. În contextul în care crizele politice, cele financiare şi conflictele armate nu ţin niciodată cont de faptul că August este o lună de concediu, publicaţia Politico.eu a făcut o prezentare succintă a situaţiilor care ar putea să-i determine pe factorii de decizie din Europa să se întoarcă mai devreme la lucru.  

Polonia   

Comisia Europeană a pregătit deja terenul pentru a trece la sancţiuni împotriva Poloniei, în cazul în care Guvernul de la Varşovia decide să meargă mai departe cu reformele care, în opinia UE, subminează independenţa sistemului juridic al ţării. Deşi preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunţat că intenţionează să blocheze prin veto două legi – cea privind Curtea Supremă şi cea referitoare la Consiliul Naţional al Magistraturii –, nu este exclus ca Executivul de la Varşovia să caute noi metode pentru a-şi impune voinţa. În acest context, ar putea izbucni proteste de amploare cărora să li să răspundă cu măsuri punitive sau cu acţiuni de forţă. În oricare dintre aceste cazuri, cresc şansele ca UE să treacă la acţiune. Încă de Miercuri, 26 Iulie, vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a afirmat că Executivul comunitar este gata să declanşeze articolul 7 (din Tratatul UE), un demers care poate conduce la suspendarea drepturilor de vot ale Poloniei în cadrul Uniunii.  

Italia  

Pentru a treia Vară la rînd, sute de mii de migranţi din Africa şi Orientul Mijlociu sunt aşteptaţi să debarce în Europa. Deşi UE a ajuns un acord cu Turcia, dar şi la înţelegeri cu Afganistanul şi cu cîteva ţări africane pentru a reduce fluxul de migranţi, aceştia continuă să vină în Europa, în special în Italia. Iar migraţia a devenit un subiect extrem de sensibil în Europa, avînd chiar potenţialul de a răsturna guverne şi de a influenţa decisiv campanii electorale în ţări ca Germania sau Austria, care se confruntă cu un număr foarte mare de refugiaţi. În plus, dezbaterea privind migranţii s-ar putea inflama în cazul unui eventual atentat comis de un solicitant de azil ajuns recent în Europa. La o criză s-ar putea ajunge şi în cazul în care conflictul din Siria ar lua întorsătură şi mai urîtă sau dacă preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, ar decide să pună capăt acordului cu blocul comunitar privind refugiaţii. Prevăzător, Bruxelles-ul plăteşte în avans. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a promis Italiei 100 de milioane de euro în plus, precum şi personal UE care s-o ajute să facă faţă venirii refugiaţilor.  

Marea Britanie  

Majoritatea parlamentară pe care o are Theresa May, premierul Marii Britanii, este pe punctul de a se evapora în această fierbinte Vară. Dacă unioniştii Nord-irlandezi, de care şefa Executivului de la Londra depinde, nu-i mai acordă sprijinul, May ar putea să-şi piardă funcţia. Iar în cazul în care premierul se schimbă, cel mai probail se schimbă şi traiectoria Brexitului (ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană). Oricum, poziţia conservatoarei Theresa May pare să slăbească, avînd în vedere atacurile constante care o vizează, unele chiar din partea membrilor propriului partid. În acest timp, oficialii europeni vor un Guvern britanic stabil, cu care să poată negocia, însă există puţină simpatie pentru Partidul Conservator, avînd în vedere că are obiceiul de a-şi proiecta problemele interne la nivelul Europei.  

Catalonia  

Preşedintele Cataloniei, Carles Puigdemont, se află de cîteva luni într-un conflict din ce în ce mai puternic cu statul spaniol. A declarat hotărît că „nimic nu ne va împiedica“ să organizăm un referendum pe 1 Octombrie, o acţiune pe care guvernul de la Madrid o consideră ilegală. Unul dintre răspunsurile pe care Madridul le-ar putea da politicienilor catalani care cer independenţa constă în a-i aduce în faţa justiţiei. Totuşi, a ameninţa cu închisoarea în cazul unei solicitări de vot nu este cel mai indicat gest pe un continent care se mîndreşte cu acţiunile sale pentru respectarea drepturilor omului. Cum oficialii catalani nu sunt dispuşi să dea înapoi, o atitudine adoptată şi de Guvernul spaniol, nu este exclus să se ajungă la demonstraţii  de amploare ale suporterilor independenţei, ceea ce ar putea antrena plasarea de forţe armate pe străzi. Chiar dacă Executivul comunitar se abţine de la comentarii pe marginea acestui subiect, în încercarea de a nu leza nici una dintre părţi, situaţia este urmărită cu mare atenţie la Bruxelles, mai ales că există şi alte mişcări de independenţă în Europa, care ar putea prinde curaj (flamanzii în Belgia şi scoţienii în Regatul Unit).   

Ucraina  

Conflictul din Ucraina continuă, Franţa şi Germania nu au reuşit să determine Rusia să se conformeze Acordului de la Minsk, iar rebelii din Estul Ucrainei sprijiniţi de Rusia şi-au declarat independenţa faţă de Kiev. În acest context, cea mai mare barieră rămasă în calea preşedintelui rus, Vladimir Putin, care ar putea urmări în Estul Ucrainei un scenariu similar celui din Crimeea, este reprezentată de administraţia şi armata SUA, notează Politico.eu. În acest timp, Casa Albă analizează un plan de a furniza arme Guvernului ucrainean, după cum a declarat pe 25 Iulie emisarul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker. O astfel de acţiune ar putea duce la o escaladare rapidă a conflictului. Este însă de notat că, în aceeaşi zi, preşedintele american, Donald Trump, şi-a exprimat pe Twitter frustrarea faţă de Kiev. „Eforturi ucrainene pentru a sabota campania Trump – «lucrînd în tăcere pentru a-i da un imbold lui Clinton.»  Aşa că unde este investigaţia A.G.“, a scris liderul Casei Albe. Dacă planurile Washingtonului nu sunt deocamdată clar trasate, este cert că o înrăutăţire a situaţiei în Ucraina i-ar determina pe oficialii din Europa să-şi anuleze vacanţa de Vară.   

Himalaya  

Vacanţa oficialilor europeni ar putea fi stricată şi de o criză care începe să se contureze la o distanţă considerabilă de Bruxelles. Recent, China şi India au început un război al declaraţiilor cu privire la disputatul platou Doklam din munţii Himalaya, revendicat atît de China, cît şi de Buthan. Săptămîna trecută, China a avertizat India, care sprijină Buthanul în această dispută, că este dispusă să-şi apere teritoriul „cu orice cost“. Publicaţia „Global Times“, deţinută de Guvern, a scris: „India va suferi pierderi mai mari ca în 1962 dacă va incita la conflicte militare“.   Această criză este urmărită cu îngrijorare de către Bruxelles, avînd în vedere că atît China, cît şi India sunt puteri nucleare, care se evidenţiază ca state rivale din punct de vedere geopolitic. Chiar dacă nici una dintre părţi nu ar beneficia de pe urma unui conflict, nu este exclus să izbucnească unul. De altfel, un război între China şi India a avut loc în 1962, pretextul de declanşare fiind o dispută privind o frontieră comună din Himalaya.

Andreea Romanovschi, Adevărul.ro