Comentariul economic al Agenţiei Informaţionale de Stat Moldpres

Actuala coaliţie de guvernare conduce Republica Moldova de patru ani, dar 2013 s-a dovedit a fi anul cel mai plin de succes în plan economic. La Vilnius a fost parafat Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv. Economia a învins criza, care o împinsese pe minus în 2012. După nouă luni al acestui an Moldova are cel mai mare Produs Intern Brut înregistrat vreodată, comparabil cu valoarea nominală anuală din 2010. Cea mai mare creştere economică din regiune şi Europa, de 8 la sută în nouă luni, dar şi cea mai mare pe care a înregistrat-o în ultimii cinci ani.

O dublare a ritmului creşterii de la trimestru la trimestru, de 3,5 la sută în primele trei luni ale anului, la 6,1 la sută în trimestrul doi şi respectiv 12,9 la sută în trimestrul trei. Cea mai mică inflaţie, pe durata a ultimelor 22 de luni, rata se menţine în interiorul intervalului de variaţie de ± 1.5 puncte procentuale de la ţinta BNM de 5.0 la sută. În prima jumătate de an, a fost consemnat cel mai mic deficit al contului curent din ultimii patru ani.

Semnalele din economia reală sînt pozitive. Toate sectoarele sînt pe creştere. Exporturile cresc mai rapid decît importurile. Agricultura a prins un an foarte bun.

“2013 a fost un an greu, interesant, cu multe provocări, dar economiştii vorbesc în limbajul cifrelor. Şi cei mai sceptici, şi cei mai critici oameni din ţară şi din afară, de fapt, recunosc că anul economic 2013 a fost un an bun pentru Republica Moldova”, a declarat vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, într-un interviu pentru Europa Liberă. Potrivit lui, creşterea economică va fi în jur de 8%. “Nu avem niciun sector care a fost pe minus, cu excepţia producerii de energie electrică şi termică”, mai spune Lazăr, dar adaugă că este un fenomen pozitiv, deoarece s-a produs mai mult cu energie mai puţină.

“Anul acesta am început a vedea rezultatele la politicile pe care le-am avut, foarte bine ţintite”,a mai spus ministrul.

Creşterea economiei moldoveneşti a fost şi peste aşteptările celor mai optimişti experţi. Institutul Naţional de Cercetări Economice a anticipat o creştere a PIB de 6,5 sută în acest an, prognoză „considerată de alte instituţii abilitate în domeniu exagerat de optimistă”, însă ultimele evoluţii ne face să credem că avansul va fi mai mare, apreciază Alexandru Stratan, directorul instituţiei. INCE deja a anunţat că îşi va revizui previziunile la 8-9 la sută.

Directorul regional al Băncii Mondiale (BM) pentru Belarus, Moldova şi Ucraina, Qimiao Fan, constată că „ţara a depăşit cu bine criza economică globală cu un management macroeconomic prudent şi continuu. Au fost puse bazele unui sistem mai durabil de asistenţă socială, care direcţionează mai eficient beneficiile către sărăci, ca urmare în 2009-2012 cota transferurilor băneşti direcţionate în cheltuielile generale pentru asistenţă socială au crescut de la 9 la 31 procente”.

Pe de altă parte, constată oficialul BM creşterea PIB „nu a generat locuri de muncă”. Calitatea serviciilor de educaţie şi sănătate rămîne a fi joasă şi afectează cel mai mult persoanele cele mai sărace. O prioritate majoră este necesitatea consolidării stabilităţii şi transparenţei în sectorul financiar. Dar cel mai important lucru, în opinia directorului regional al BM, este că Moldova trebuie să-şi intensifice eforturile de îmbunătăţire a guvernării, transparenţei şi responsabilizării tuturor instituţiilor publice şi să combată corupţia.

Creşterea PIB-ului cu 8% reflectă situaţia reală a economiei Republicii Moldova, consideră directorul adjunct al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, doctorul în economie Elena Gorelova. Solicitată de presă, analista a apreciat că această cifră, posibil, este puţin mărită în legătură cu modificarea metodologiei de calcul a PIB-ului pe trimestre a Biroului Naţional de Statistică, cu începere din 2013, dar creşterea cu 8% este „un indice destul de real”.

Şi totuşi, se pare, această creştere peste aşteptări a economiei nu s-a „simţit şi în buzunarul” unei mare părţi a populaţiei, de aceea aceasta este puţin mai sceptică. Doar fiecare al cincilea participant la sondajul "Studiul Percepţiei stării Economiei Naţionale", realizat de Asociaţia Naţională de Marketing din Republica Moldova, crede că economia va creşte sau va creştere semnificativ în următoarele 12 luni. Dar cea mai mare parte, 54 la sută din cei intervievaţi, sînt de părere că situaţia nu se va schimba.

Această insatisfacţie materială, dar şi modul cum au fost gestionate unele crize, ca cea legată de sistemul bancar, ce a lăsat loc pentru multe întrebări, i-a făcut pe mulţi să creadă că lucrurile merg într-o direcţie greşită sau că reformele nu sînt eficiente. Doar 16,2 la sută din respondenţii sondajului citat mai sus consideră reformele economice realizate de actuala guvernare eficiente, în timp ce 51 la sută notează că reformele sînt ineficiente şi foarte ineficiente. Şi asta în condiţiile în care Republica Moldova a urcat mai multe poziţii în clasamentele instituţiilor financiare internaţionale, inclusiv în ceea ce priveşte mediul de afaceri.

Banca Europene pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare consideră că în anul 2013 în Moldova s-au aprofundat brusc problemele din domeniul administrării în sectorul bancar. Potrivit experţilor BERD, aceste evenimente demonstrează reducerea capacităţii Băncii Naţionale de a asigura eficient realizarea politicilor în domeniu şi ineficienţa justiţiei în domeniul protecţiei dreptului la proprietate.

“Anul 2013 a fost un an dificil pentru economia Republicii Moldova, în general, şi pentru mediul de afaceri, în particular, în pofida cifrelor oficiale care atestă anumite creşteri. Anul 2014, însă, poate fi şi mai dificil", consideră fostul ministru al Economiei, Sergiu Certan. În opinia lui Certan, din punct de vedere al businessului, condiţiile de activitate au devenit mai dure, fiind adăugate multe reglementări noi, iar presiunea fiscală a crescut esenţial - 12% impozit pe profit, 7% plata preventivă pe veniturile persoanelor fizice, 5 zile de concediu medical plătite de angajator.

Creşterea economică după nouă luni ar fi fost de 12 la sută, nu de 8 la sută, dacă nu ar exista probleme, nu am avea corupţie, nu am avea injustiţie, o infrastructură proastă, acces limitat la finanţe, dar şi o serie de alte constrîngeri, recunosc oficialităţile.

Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii în Republica Moldova, elaborată de Ministerul Economiei, este tocmai documentul care are ca ţintă eliminarea acestor constrîngeri. Multe urmează să fie schimbate în cadrul legal şi de reglementare, pregătirea forţei de muncă înalt calificate, de care companiile deja duc lipsă, ridicarea eficienţei instituţiilor. Iar Acordul de creare a Zonei de comerţ liber cu UE, în perioada de pregătire pentru semnare, dar şi după intrarea în vigoare, va pune presiune pe autorităţi în vederea eliminării acestor probleme, va determina mai multe transformări de natură economică.