19 Decembrie

Norvegian arestat la Moscova pentru spionaj

Justiţia rusă a plasat în detenţie un norvegian suspectat de spionaj, a anunţat Marţi un tribunal, relatează AFP şi Reuters, potrivit agerpres. Tribunalul Lefortovski din Moscova „a decis să îl plaseze în detenţie pe cetăţeanul norvegian Frode Berg, suspectat de spionaj în favoarea unui stat străin”, a afirmat pentru AFP purtătoarea de cuvînt a instanţei, Ekaterina Krasnova, precizînd că decizia a fost luată la 6 Decembrie. Frode Berg va rămîne în detenţie cel puţin pînă la 5 Februarie, a adăugat ea, fără a oferi mai multe detalii. Conform postului norvegian de televiziune TV2, Frode Berg, 62 de ani, este un pensionar care a lucrat în trecut pentru o agenţie guvernamentală norvegiană însărcinată cu monitorizarea respectării acordului de frontieră între Norvegia şi Rusia. Media ruse au scris că el a fost arestat în timpul unei operaţiuni speciale a serviciilor ruse de securitate (FSB) la Moscova în momentul în care primea documente secrete privind flota rusă. Aceste documente au fost furnizate de un cetăţean rus, care a fost la rîndul său plasat în detenţie pentru înaltă trădare, conform aceleiaşi surse.

Trump nu poate rupe acordul nuclear, crede preşedintele iranian

Preşedintele iranian Hassan Rouhani a declarat, Marţi, că omologul său american, Donald Trump, nu poate provoca prăbuşirea acordului nuclear încheiat în 2015 între Teheran şi marile puteri, printre care şi SUA, transmite Reuters, potrivit. O lege îl obligă pe preşedintele american să notifice Congresul, la fiecare 90 de zile, dacă Iranul îşi respectă angajamentele prin care a fost de acord să-şi reducă programul nuclear în schimbul ridicării treptate a sancţiunilor internaţionale, şi dacă ridicarea sancţiunilor este în interesul naţional al Statelor Unite. Preşedintele american a dat o lovitură puternică acestui acord la 13 Octombrie, refuzînd să certifice respectarea de către Teheran a prevederilor documentului, în pofida concluziilor inspectorilor internaţionali. Congresul american avea termen pînă la mijlocul lunii Decembrie pentru a decide dacă va restabili sancţiunile ridicate în baza acordului semnat în Iulie 2015 între marile puteri şi Iran. Legislativul a lăsat însă să treacă termenul şi a retrimis astfel mingea în terenul lui Trump, care trebuie să decidă pînă la mijlocul lui Ianuarie dacă vrea să continue să ridice sancţiunile energetice aplicate Iranului.

În Japonia, au fost executaţi doi condamnaţi la moarte

Doi condamnaţi la moarte pentru omor au fost executaţi prin spînzurare marţi în Japonia, a anunţat Ministerul Justiţiei, care a ignorat cererile repetate ale organizaţiilor de apărare a drepturilor omului de a renunţa la pedeapsa capitală, relatează AFP. Aceste execuţii ridică la 21 numărul condamnaţilor la moarte în Japonia executaţi după revenirea la putere a prim-ministrului conservator Shinzo Abe la sfîrşitul anului 2012, dintre care 4 în acest an. Unul dintre cei doi bărbaţi executaţi Marţi, în vîrstă de 44 de ani, fusese condamnat la moarte pentru uciderea în 1992 a patru persoane la Chiba, la Sud-Est de Tokyo, potrivit ministerului. Potrivit presei locale, aceasta este prima execuţie în ţară după 1997 a unui condamnat la moarte care nu putea răspunde penal în momentul comiterii faptelor (20 de ani), avînd atunci 19 ani. Celălalt bărbat executat Marţi avea 69 de ani şi a fost condamnat pentru uciderea prietenei sale şi a părinţilor acesteia în 1994. Cei doi condamnaţi au fost executaţi în ciuda faptului că ei făcuse apel la verdictul lor. Rareori în astfel de cazuri justiţia japoneză nu aşteaptă epuizarea tuturor căilor de atac. Japonia şi Statele Unite sunt singurele două ţări ale G7 care continuă să aplice pedeapsa cu moartea. Cel mai celebru dintre condamnaţii la moarte în Japonia este Shoko Asahara, guru fondator al sectei Aum, creierul atentatelor cu gaz sarin din Tokyo în 1995, care a făcut 13 morţi şi mai mult de 6.000 de răniţi, precum şi alte 15 omoruri comise de sectă.

După ce a fost clasificată drept concurent, China vrea cooperare cu SUA

Cooperarea dintre China şi Statele Unite va aduce cîştiguri pentru ambele părţi, dar confruntarea va conduce la pierderi reciproce, a declarat Marţi China, după ce Statele Unite au clasificat-o drept un concurent ce caută să conteste puterea Americii, relatează Reuters. China speră că Statele Unite îşi vor abandona această mentalitate şi vor căuta un teren comun în timp ce vor respecta diferenţele, a adăugat ambasada chineză în Statele Unite pe site-ul său. Luni, într-o nouă strategie de securitate naţionala bazată pe viziunea preşedintelui american Donald Trump „America First” („America pe primul loc”), China este clasificată împreună cu Rusia drept concurenţi ce caută să erodeze securitatea şi prosperitatea Statelor Unite. Desemnarea Chinei şi Rusiei ca „puteri revizioniste” intervine de asemenea în ciuda încercărilor proprii ale lui Trump de a construi relaţii puternice cu preşedintele chinez Xi Jinping în condiţiile în care cele două părţi încearcă să oprească programele nuclear şi de rachete ale Coreei de Nord. Administraţia Statelor Unite a avertizat că furtul proprietăţii intelectuale de către China este o problemă de securitate naţională.

Administraţia Trump a fost dată în judecată de către ruşii de la Kaspersky Lab

Compania de cibersecuritate Kaspersky Lab, cu sediul la Moscova, a dat în judecată administraţia preşedintelui american Donald Trump, ca urmare a interzicerii de către Washington a softului său antivirus în agenţiile federale americane, relatează Reuters şi AFP. Compania a anunţat, Luni, într-un comunicat, că face apel la o curte federală împotriva „deciziei Departamentului de Securitate Naţională al SUA care interzice folosirea produselor sale în organismele federale”.

Kaspersky Lab mai susţine că este vorba de o decizie „neconstituţională” şi bazată pe articole din presă „necoroborate, alegaţii şi zvonuri”, subliniind că autorităţile americane „nu au furnizat nici o dovadă privind comiterea de nereguli de către companie”. În Septembrie, ministerul american al Securităţii Interne le-a ordonat tuturor funcţionarilor federali să dezinstaleze în termen de 90 de zile toate programele antivirus ale Kaspersky Lab de pe computerele din Guvern şi din agenţiile federale. Săptămîna trecută, preşedintele Trump a promulgat legea care interzice utilizarea softurilor Kaspersky în agenţiile civile şi militare americane. Prin acţiunea în instanţă anunţată Luni, multinaţionala cu sediul în capitala rusă face un nou demers în încercarea de a respinge suspiciunile Washingtonului că ar fi „vulnerabilă” la influenţa Kremlinului. Kaspersky Lab a negat în repetate rînduri că ar avea vreo legătură cu Guvernul rus şi a insistat că nu doreşte să ajute guvernele să practice spionajul informatic.

Doar pe jumătateeste controlat incendiul din California. 110.000 de hectare au fost pîrjolite

Autorităţile au informat că incendiul ‘Thomas’, care a mistuit, în două săptămîni, aproximativ 110.000 de hectare din Sudul Californiei, este ţinut sub control în proporţie de 50 %, relatează Marţi EFE. Potrivit Departamentului Forestier şi de Pază împotriva Incendiilor din California, condiţiile meteorologice, cu vînturi care au slăbit în intensitate şi creşterea umidităţii, vin în ajutorul echipelor de intervenţie pentru a stinge flăcările. Mai mult de 8.000 de pompieri continuă să lupte cu flăcările care au distrus peste 1.000 de clădiri şi au obligat evacuarea a aproximativ 100.000 de persoane în comitatele Santa Barbara şi Ventura. Săptămîna trecută s-a înregistrat a doua victimă provocată de incendiul ‘Thomas’, un pompier care a murit în timpul eforturilor de stingere a flăcărilor. Primul deces înregistrat a fost cel al unei femei rămasă blocată în maşina cuprinsă de flăcări şi care a inhalat mult fum. Lupta cu incendiul Thomas a costat, pînă în prezent, 130,9 milioane de dolari. Cauza incendiului nu a fost încă stabilită, ancheta fiind în curs de desfăşurare.

Coreea de Nord este acuzată în mod oficial de către SUA de producerea şi propagarea ‘Wannacry’

Statele Unite au acuzat oficial, Luni, Coreea de Nord că s-a aflat la originea atacului cibernetic mondial ‘Wannacry’, care a afectat circa 300.000 de calculatoare din 150 de ţări, relatează AFP, potrivit agerpres. Coreea de Nord este suspectată că s-a aflat la originea acestui virus informatic şi a solicitărilor de a fi plătite recompense pentru ca utilizatorii să îşi poată recăpăta accesul la calculatoare. În Octombrie, Guvernul britanic a acuzat de asemenea Coreea de Nord că s-a aflat la originea acestui atac cibernetic, care a afectat puternic în special serviciul public de sănătate din Marea Britanie (NHS). La 12 Mai, un atac informatic lansat prin intermediul virusului supranumit ‘Wannacry’ a afectat sute de mii de calculatoare în întreaga lume, paralizînd, printre altele, serviciile de sănătate britanice, uzine ale constructorului auto francez Renault, compania de telefonie spaniolă Telefonic, precum şi compania americană de curierat FedEx. Autorii atacului cereau plata unei recompense pentru deblocarea calculatoarelor.

În 2017, 65 de jurnalişti ‘au căzut la datorie’

Şaizeci şi cinci de jurnalişti au fost ucişi în lume în 2017, dintre care cincizeci profesionişti, şapte „jurnalişti-cetăţeni” (bloggeri) şi opt „colaboratori mass-media”, potrivit bilanţului anual publicat Marţi de Reporteri fără Frontiere (RSF) şi citat de agenţia France Presse. Acest bilanţ face din 2017 anul cel mai puţin mortal din ultimii 14 ani pentru jurnaliştii profesionişti, notează ONG-ul cu sediul la Paris. Iar acest lucru se datorează unei protecţii mai bune a reporterilor, dar şi faptului că ţările periculoase „se golesc de jurnalişti”. Dintre cei 65 de jurnalişti (profesionişti şi neprofesionişti) ucişi în cursul anului, 39 au fost asasinaţi cu bună ştiinţă şi 26 au fost ucişi în timp ce îşi exercitau profesia. La fel ca anul trecut, Siria rămîne cea mai mortală ţară pentru reporteri cu 12 jurnalişti înregistraţi ucişi, înaintea Mexicului (11), Afganistanului (9), Irakului (8) şi Filipinelor (4). Reporters sans Frontieres estimează că mai puţini jurnalişti au fost ucişi în lume în 2017 faţă de anul trecut (79 ucişi anul trecut, în scădere cu 18% în acest an).

Guvernul japonez dă undă verde consolidării scutului antirachetă cu baterii americane Aegis

Guvernul japonez a aprobat Marţi desfăşurarea viitoare în ţară a dispozitivului terestru de interceptare a rachetelor Aegis Ashore cu baterii ale armatei americane, pentru a contracara mai bine un posibil atac cu rachete balistice din partea Coreii de Nord, informează AFP şi Reuters. O propunere pentru construcţia a două baterii Aegis Ashore a fost aprobată de Cabinetul prim-ministrului Shinzo Abe. Siturile fără rachete vor costa cel puţin 2 miliarde de dolari şi nu este probabil să fie operaţionale pînă în 2023 cel mai devreme, au declarat anterior pentru Reuters surse familiare cu acest plan. Tokyo intenţionează să introducă sistemul Aegis Ashore în două locuri diferite pentru a acoperi întregul arhipelag. Acest dispozitiv cu radare puternice va completa sistemele antibalistice actuale din Japonia, ce conţin deja rachete americane ghidate interceptoare SM-3, lansate de pe nave, şi rachete sol-aer Patriot PAC-3. Cu toate acestea, implementarea Aegis Ashore ar putea dura ani de zile. Acordul de achiziţie trebuie încă semnat cu Statele Unite şi costul total al instalaţiei s-ar putea ridica la 200 miliarde de yeni (1,5 miliarde de euro). Sîmbătă, cotidianul economic Nikkei a anunţat că Guvernul japonez planifică un buget record de apărare de 5.190 de miliarde de yeni (peste 39 miliarde de euro) pentru următorul an fiscal 2018/19, în special pentru finanţarea implementării sistemului Aegis Ashore. Ministrul japonez al Apărării, Itunori Onodera, a declarat recent că ţara sa intenţionează să cumpere de la aliatul american rachete de croazieră cu o rază de acţiune de aproximativ 900 de kilometri, suficientă pentru a ajunge în Coreea de Nord.

Trump trimite semnale contradictorii

Donald Trump s-a îndepărtat Luni de celebrul său slogan „America înainte de toate”, prezentînd o „strategie de securitate naţională” marcată prin trimiterea unor semnale uneori contradictorii în atenţia Chinei şi a Rusiei, comentează AFP. Preşedintele republican american, care a marcat o schimbare clară faţă de predecesorul său democrat Barack Obama pe scena internaţională, nu a menţionat deloc schimbările climatice printre ameninţările asupra Statelor Unite, denunţînd doar din nou acordul „nedrept” de la Paris, semnat de aproape 200 de ţări şi din care el deja a anunţat retragerea SUA. „Ne confruntăm cu puteri rivale, Rusia şi China, care încearcă să pună la îndoială influenţa, valorile şi bogăţia Americii”, a declarat el, în timp ce şi-a afişat imediat dorinţa de a construi „mari parteneriate” cu acestea. Pentru a ilustra punctul său de vedere, Trump a revenit, într-un discurs fără veritabile linii directoare, asupra cooperării dintre serviciile de informaţii ruse şi americane care a ajutat, potrivit Moscovei, la dejucarea unui proiect de atentat la Sankt Petersburg. Revenind pe larg la cotitura ce a marcat alegerea sa ca şef al primei puteri mondiale, Trump a insistat asupra drumului parcurs „în mai puţin de un an”. Textul difuzat de administraţie insistă asupra importanţei competitivităţii economice a Statelor Unite şi determinarea de a lupta pentru un comerţ echilibrat, în special cu China, desemnată drept o ţară „concurentă”. Printre altele, termenul „schimbări climatice” nu figurează deloc în acest document referitor la strategia americană şi nu este identificat ca o „ameninţare la adresa securităţii naţionale”.

Socialmai mult
18.11.18 - 00:56
17.11.18 - 16:30
17.11.18 - 16:28
17.11.18 - 16:21
17.11.18 - 16:20
17.11.18 - 13:09
16.11.18 - 20:12
16.11.18 - 19:04
16.11.18 - 16:05
16.11.18 - 16:04
16.11.18 - 13:40
15.11.18 - 17:34
15.11.18 - 15:10
15.11.18 - 15:09
15.11.18 - 11:43
15.11.18 - 11:40
14.11.18 - 18:22
14.11.18 - 18:01
14.11.18 - 15:42
14.11.18 - 12:37