17 state europene au aproape 900 de posturi vacante în reţeaua Eures. Cele mai multe în Portugalia, Malta şi Germania

Angajatori din 17 state europene au aproape 900 de posturi vacante în reţeaua Eures, cele mai multe fiind în Portugalia, Malta şi Germania. În Portugalia sunt disponibile 330 de locuri de muncă pentru culegători de zmeură, mure şi afine, în timp ce în Malta sunt 161 de locuri de muncă pentru şoferi de autobuz, ingineri şi tehnicieni. De asemenea, angajatorii din Germania oferă 96 de locuri de muncă pentru şoferi de camion, electricieni, zidari sau mecanici. Cele mai puţine locuri de muncă sunt în Irlanda, Polonia, Slovenia, Norvegia şi Suedia. În Cehia sunt disponibile 58 de locuri de muncă pentru şlefuitor, pilitor (20), forjor (15), operator CNC (15), şofer tir internaţional (5), electrician (unul), tehnician frigidere (unul), tehnician maşini pentru prelucrarea produselor din plastic (unul), în timp ce angajatorii din Marea Britanie au disponibile 56 locuri de muncă pentru măcelari, tranşatori, fasonatori, împachetatori carne, cinci îngrijitori persoane la domiciliu şi un supervizor podgorie. În Italia şi Slovacia sunt vacante cîte 40 de locuri de muncă pentru îngrijitori la domiciliu, respectiv pentru operator producţie, iar Belgia oferă 34 de locuri de muncă, dintre care şase pentru operator CNC, trei pentru şofer de camion, două pentru electrician întreţinere şi reparaţii şi cîte unul pentru bucătar restaurant de afaceri, electrician rezidenţial, inginer dezvoltare, inginer de calitate industrial, inginer producţie, inginer materiale, inginer aplicaţie, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, magaziner, mecanic autoturisme, montator semnalizare de cale ferată, montator linie superioară cale ferată, operator maşină de îndoit cu forma liberă, proiectant mecanic, operator/ambalator în industria alimentară, operator turnare metale, programator CNC, sudor semi automat, stivuitorist, şofer cu experienţă în utilizarea macaralei, tehnician de întreţinere şi instalare, tehnician hvac şi tehnician testare. În Spania sunt disponibile 14 locuri de muncă, dintre care 10 pentru sudori, trei pentru tehnicieni şi unul pentru montator structuri (panouri) metalice. De asemenea în Finlanda, Luxembrug şi Ungaria sunt cîte 10 locuri de muncă, pentru măcelar-tranşator carne de pui, respectiv senior tehnician Chrome şi lăcătuş (cinci) şi sudor (cinci). Cele mai puţin locuri de muncă disponibile sunt în Suedia, Norvegia, Slovenia, Polonia şi Irlanda, astfel: trei pentru tehnician sistem Mercedes-Benz şi două pentru specialist componente auto în Suedia, trei pentru montator acoperişuri şi două pentru frizeri în Norvegia, două pentru îngrijitor curăţenie, şi cîte unul pentru inginer mecanic şi reprezentant (consultant) vînzări online maşini second-hand în Slovenia, două pentru vînzător şi specialist în servicii clienţi în Polonia şi unul personal auxiliar de asistenţă medicală/îngrijitor la domiciliu în Irlanda.

SUA anunţă că vor face dezvăluiri grave despre regimul iranian

Ambasadoarea americană la Naţiunile Unite, Nikki Haley, va ţine o conferinţă de presă Joi la orele 16.30 GMT, la Washington, pentru a prezenta „dovezi incontestabile” ale încălcărilor rezoluţiilor ONU de către Iran, în special în Orientul Mijlociu, au anunţat Miercuri serviciile sale, relatează AFP. Diplomata americană „va pune în lumină concluziile recente” ale unui raport al ONU privind rachetele trase de rebelii yemeniţi houthi spre Arabia Saudită. În acest document, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, prezintă activitatea experţilor Organizaţiei care au putut inspecta între 17 şi 21 Noiembrie resturi de rachete şi întrebările lor legate de posibila origine iraniană a anumitor componente. „Secretariatul ONU continuă să analizeze informaţiile adunate şi va prezenta o dare de seamă Consiliului de Securitate în timp util”, a adăugat Antonio Guterres în raport. La începutul săptămînii, revista Foreign Policy a dezvăluit că, dacă experţii consideră că anumite componente au putut fi fabricate în Iran, ei au indicat, de asemenea, în concluziile lor confidenţiale, că au găsit elemente de origine americană. La începutul lui noiembrie, Nikki Haley, cu rang de ministru în Statele Unite, a acuzat deja Iranul că, în pofida embargoului ONU, a furnizat rachete rebelilor houthi în război împotriva guvernului susţinut de o coaliţie arabă condusă de Riad. Iranul a recunoscut că acordă sprijin politic rebelilor houthi, dar a dezminţit constant că le furnizează ajutor militar.

Neînţelegeri majore în UE privitoare la cotele permanente de refugiați

Grecia a afirmat Miercuri că respingerea de către preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cotei obligatorii de refugiaţi este „inoportună” şi nu are nici o speranţă să fie acceptată la summitul UE din această săptămînă, relatează AFP. Într-o notă adresată celor 28 de state membre ale UE, Donald Tusk a subliniat că dezbaterea din jurul posibilităţii de a introduce cote obligatorii de relocare a refugiaţilor „se dovedeşte foarte conflictuală” şi a calificat atenţia care i-a fost consacrată ca „disproporţionată”. Cotele obligatorii introduse în 2015 cu majoritate calificată pentru a primi refugiaţi ajunşi în Italia şi Grecia s-au dovedit dificil de pus în aplicare. De altfel, ele se află la originea unei fracturi profunde cu mai multe ţări din Europa de Est care au refuzat să primească refugiaţi prin intermediul acesteia, încît trei dintre ele (Ungaria, Polonia şi Cehia) au fost trimise săptămîna trecută de Comisie în faţa Curţii de Justiţie a UE. Planurile Comisiei Europene vizînd să introducă un mecanism permanent de repartiţie pentru toate crizele viitoare au fost blocate timp de mai multe luni.

Proiect de rezoluție al ONU împotriva recunoașterii de către SUA a Ierusalimului drept capitală a Israelului

Un proiect de rezoluţie împotriva recunoaşterii americane a Ierusalimului drept capitală a Israelului este în curs de pregătire la ONU cu scopul de a arăta izolarea Statelor Unite în Consiliul de Securitate, au făcut cunoscut Miercuri surse diplomatice palestiniene, occidentale şi arabe, relatează AFP. Membru permanent al Consiliului de Securitate, Washingtonul, principalul sprijin al Israelului, are drept de veto asupra tuturor rezoluţiilor supuse la vot, la care a recurs în mai multe rînduri în trecut. Ambasadorul palestinian la ONU – cu statut de observator -, Riyad Mansour, a afirmat că textul rezoluţiei intenţionează să ceară SUA să îşi „anuleze” decizia. Potrivit mai multor surse diplomatice, „limbajul” folosit în final ar putea fi mai nuanţat pentru a garanta sprijinul celor 14 ţări care s-au opus Vineri Washingtonului. Scopul final nu este de a îndepărta complet Statele Unite, ci mai degrabă de a face presiuni pentru ca proiectul de pace pe care l-au promis de la instalarea la putere a republicanului Donald Trump, în urmă cu aproape un an, să ţină cont într-o măsură mai mare de interesele palestinienilor, a subliniat o sursă diplomatică. De la înfiinţarea Israelului în 1948, comunitatea internaţională s-a ferit să recunoască Ierusalimul drept capitală a statului evreu. Israelul a anexat partea răsăriteană a Ierusalimului, al cărei control l-a preluat în 1967, apoi a votat o lege declarînd „indivizibilă” capitala sa. Anexarea nu a fost recunoscută niciodată de comunitatea internaţională, iar palestinienii consideră Ierusalimul de Est drept capitala viitorului lor stat.

Criza politică din Germania privează Uniunea Europeană de unele reforme

Criza politică din Germania după eşecul negocierilor privind formarea unei noi coaliţii guvernamentale în urma alegerilor legislative din 24 Septembrie privează Uniunea Europeană de unul dintre principalele ei motoare şi ar putea duce la încetinirea reformelor majore aşteptate, relatează agerpres . ‘O veste foarte proastă pentru Europa’: majoritatea observatorilor erau pe aceeaşi lungime de undă Luni dimineaţă. Cancelarul german Angela Merkel, considerată ca fiind unul din pilonii inamovibili ai UE, se clatină în urma seismului din weekend şi în faţa perspectivei unor noi alegeri legislative. Potrivit lui Dominik Grillmayer, expert la Institutul franco-german din Ludwigsburg (Germania), ‘nimeni nu poate umple golul (lăsat de) Merkel’. În aceste condiţii apare o problemă şi pentru preşedintele francez Emmanuel Macron, care are pe agenda sa o lungă listă de reforme destinate să fie aplicate la nivelul UE. ‘Macron are nevoie de Merkel, el nu se poate orchestra ca omul forte al Europei în locul cancelarului’ german, apreciază Grillmayer. Comisia Europeană consideră că Berlinul este capabil să asigure ‘continuitatea şi stabilitatea’. Viitorul zonei euro şi al Uniunii bancare, în prezent în discuţie, nu se poate gîndi fără Germania, în continuare reticentă să împartă riscul bancar cu ţările din Europa de Sud, state cu instituţii financiare fragile. ‘Germania este o ţară cu multă influenţă în UE. Dacă nu are un Guvern şi deci nici mandat (pentru negocieri), va fi greu de luat decizii dificile’, a declarat şeful diplomaţiei olandeze Halbe Zijlstra luni, la Bruxelles, unde sosise pentru o reuniune ministerială.

Decizie drastică a SUA – au refuzat să reînnoiască autorizaţia acordată Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei de a avea o reprezentanţă la Washington

Acest lucru se întîmplă pentru prima dată din 1980, a anunţat ministrul palestinian de Externe Riyad al-Malki, relatează AFP. Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei este considerată de comunitatea internaţională drept organizaţia care reprezintă poporul palestinian. OEP trebuie să obţină la fiecare şase luni o autorizaţie de funcţionare pentru biroul său din capitala americană. „Autoritatea Palestiniană a primit o scrisoare în urmă cu două zile de la Departamentul de Stat american prin care eram informaţi că secretarul de stat nu a găsit suficiente motive pentru a menţine acest birou deschis”, a spus Malki. „Acest lucru nu s-a întîmplat niciodată în trecut şi am cerut clarificări din partea Departamentului de Stat şi a Casei Albe”, a adăugat el. „Ei ne-au răspuns că luni va avea loc o reuniune la nivel de experţi şi ne vor da apoi un răspuns clar”, a adăugat ministrul palestinian. El a lăsat să se înţeleagă că ultimul discurs al preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas la Adunarea Generală a ONU ar putea reprezenta motivul refuzului american. Abbas a afirmat că palestinienii au denunţat colonizarea israeliană printr-o sesizare la Curtea Penală Internaţională (CPI). Statele Unite şi Israelul nu recunosc CPI, primul tribunal permanent care judecă genocide, crime de război şi crime împotriva umanităţii.

China, acuzaţii grave la adresa SUA

China a acuzat Joi Statele Unite de amestec în afacerile sale interne şi a avertizat în legătură cu eventuale vizite ale navelor militare americane în Taiwan, scenariu posibil după ce în această săptămînă preşedintele american Donald Trump a promulgat bugetul pentru apărare al ţării sale pentru anul fiscal 2018, transmit Reuters şi AFP. ''Este vorba despre un amestec în afacerile interne ale Chinei. Prezentăm opoziţia noastră fermă şi protestul nostru oficial'', a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe chinez, Lu Kang, în conferinţa de presă cotidiană. Liderul de la Casa Albă a semnat Marţi bugetul Pentagonului pentru anul fiscal 2018 (care expiră la 30 Septembrie 2018), ce are în vedere posibilitatea restabilirii vizitelor portuare reciproce între forţele navale americană şi taiwaneză.
''Ne opunem ferm oricărei forme de schimb oficial şi de legături militare între Taiwan şi SUA, precum şi vînzărilor de arme americane către Taiwan'', a adăugat Lu Kang. Vizitele marinei americane în porturi taiwaneze ar fi primele după 1979, cînd SUA au pus oficial capăt relaţiilor diplomatice cu Taiwanul şi au stabilit legături cu Beijingul.