10 NOIEMBRIE – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A ŞTIINŢEI PENTRU PACE ŞI DEZVOLTARE

Cercetarea în societatea de tranziţie

Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare,declarată ca atare de UNESCO în anul 2001,are ca obiectiv major reliefarearolului crucial al cercetării în avansareasocietăţii şi stabilirea de noi căi de comunicare, caea să extindăplatformă de generare a cunoştinţelor şi culturii mondiale, demonstrînd publicului larg căştiinţa şi tehnologiasînt temelia dezvoltării şi chezăşia creşterii bunăstării. Un alt obiectiv anunţat –deschiderea largăa porţilorştiinţei pentru tineri talentaţi, careevită cariereleîn domeniu, în timp ce cercetareaşi tehnologia joaca un rol-cheie în economiaşi societatea globală.

În acest sens, un rol deosebit îi revine inovaţiei, considerată forţă motrice a creşterii economice în societateamodernă. Prin introducerea în practică a inovaţiilor se pot obţine produse cu caracteristici de calitate îmbunătăţite, servicii de calitate superioară, procese de producţie noi, mai eficiente şi mai curate (ecologice), modele îmbunătăţite ale sistemului de management al afacerilor, metode moderne de management al forţei de muncă etc. Nu înzadar conceptul de bază al strategiei UE Europa 20 este edificarea unei Uniuni a inovaţiilor.

De Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare în statele lumii se organizează astfel de manifestări ca ziua porţilor deschise, săptămîna ştiinţei, expoziţii de realizări ştiinţifice, conferinţe de presă etc.Este inopinată iniţiativa Discovery Science, televiziunea dedicată în totalitate ştiinţei, de a marca acest evenimentîntr-o manieră inedităîn Europa Centralăşi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, susţinînd on-airunul dintre proiectele microbiologului britanic Milton Wainwrightprivind existenţa vieţii în spaţiul cosmic (deja a identificat un organism denumit Diatom). Evenimentul va culmina cu lansarea în spaţiu a unui balon, avînd inscripţionat logo-ul Discovery Science, chiar de Ziua Ştiinţei, pe 10 noiembrie. Întreaga aventură va fi filmată, iar imaginilevor fi postate pe paginile de social-media alerespectiveiteleviziuni.

Oamenii de ştiinţă din Republica Moldova, de rînd cu cercetătorii din întreaga lume, consemnează Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare al cincilea an (din a. 2010). În contextul dat, Cabinetul de miniştri a adoptat o hotărîre (anterior, noi sărbătoream Ziua Ştiinţei în ultima duminică a lunii mai). De ziua noastră profesională ne întrebăm:ce reprezintă azi potenţialul ştiinţific al Republicii Moldova? Conform Biroului Naţional de Statistică, activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2013 s-a desfăşurat în 64 unităţi, inclusiv 40 de institute şi centre de cercetare, 15 instituţii de învăţămînt superior şi 9 – alte tipuri de unităţi. La începutul anului curent, în unităţile cu activitate de cercetare-dezvoltare activau 4981 persoane, fiind în scădere cu 2,7% faţă de anul 2012.Ponderea cea mai mare în cadrul salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare o deţineau cercetătorii (65,2%), urmată de personalul auxiliar (15,1%), alte categorii de salariaţi (13,6%) şi tehnicieni (6,1%).

Numărul cercetătorilor care se ocupa direct de ştiinţă în 2013 constituia 3250 de persoane, în descreştere cu 88 de persoane faţă de anul precedent. Dacă vom face o comparaţie media europeana, numărul cercetătorilor la 1 mil. de locuitori este de 4,5 ori mai mic decît în UE. Astfel, putem sublinia că numărul de cercetători din ţară constituie doar 0,002% din numărul total în lume, iar suportul financiar este de 0,0002% (30 mln$/1300miliarde). Totodată, cota publicaţiilor ştiinţifice certificate ale cercetătorilor de la noi constituie 0,02 % din numărul total publicat în lume în reviste cu factor de impact. Sub aspectul relevanţei cercetării de la noi aş menţiona următorul aspect.Studiile heterostructurilor din semiconductori de tip ZnTe, ce stau la baza LED-urilor în albastru, pentru elaborarea cărora în acest an s-a decernat premiul Nobel, s-au iniţiat 60 ani în urmă la Chişinău, în cadrul USM. Aceste cercetări continuă cu succes şi astăzi.

Nu sîntem în avantaj faţă de statele din Europa şi la capitolul pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare.În anul trecut, au activat în Republica Moldova 1708 cercetători cu grade ştiinţifice – 1333 de doctori şi 375 de doctori habilitaţi. Totodată, CNAA a atestat în această perioadă 193 de doctori şi doctori habilitaţi, inclusiv 29 străini. E mult, puţin? Să vedem cum arată aceste date pe fundalul altor ţări?Dacă în statele europene se pregătesc anual în mediu 21 de doctori în ştiinţă la 100 mii de locuitori, apoi în altele avansateşi mai mult: Elveţia – 40, Suedia şi Germania – cîte 30, Slovacia – 28, Finlanda şi Austria – cîte 27 etc. Ţara noastră se află printre ultimele în această listă: ea pregăteşte anual… 5,37 doctori la 100 mii de locuitori. În urmărămîn doar Macedonia, Turcia, Malta şi Cipru.Am adus nişte date concrete şi un răspuns argumentat celor care afirmă,fără temei,precum că în ţara noastrăavem prea mulţi cercetători şi doctori în ştiinţe, iar eficienţa activităţii lor este irelevantă.

Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare – sărbătoarea noastră profesională, sper să ne consolideze în continuare spre realizarea aspiraţiilor noastre ştiinţifice: a obţine rezultate semnificative în cercetare, implementări în economia naţională, noi proiecte de cercetare, inclusiv internaţionale, a pregăti cadre ştiinţifice de înaltă calificare şi, prin toate acestea, a contribui cu suport ştiinţific esenţial la dezvoltarea societăţii de la noi şia crea o platformă ştiinţifică valorificării Acordului de asociere cu UE. În context, amintim că Europa a fost leagănul constituirii cercetării ca domeniu profesional de activitate, începînd cu Galileo Galilei, de la naşterea căruia marcăm 450 de ani în acest an, că Europa a pus la baza progresului societăţii ştiinţa.Pe această linie, ne exprimăm încrederea că noua guvernare, care va veni după alegerile parlamentare de la finele lunii noiembrie, va examina cu mai multă atenţie şi problemele cercetătorilor, va manifesta înţelepciune privind reformele iniţiate în domeniile de cercetare şi de educaţie ca ele să devină favorabile oamenilor de ştiinţă şi atractive pentru cei tineri, ca ştiinţa şi inovaţia să fie liantul tuturor activităţilor noastre orientate spre integrarea europeană. De asemenea, comunitatea ştiinţifică din ţară, antrenată deja în Programul european Orizont 2020 şi alte proiecte, considerăm că va fi pilonul intelectual în promovarea vectorului european de dezvoltare a ţării.

Cu prilejul Zilei Internaţionale a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare urez tuturor oamenilor de ştiinţă, cadrelor didactice universitare, experţilor din sistemul naţional de acreditare şi atestare, precum şi doctoranzilor noştri multă sănătate, rezultate ştiinţifice pe potriva aspiraţiilor, optimism şi încredere în ziua de mîine.

Academician Valeriu CANŢER,
preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare

Socialmai mult
19.09.18 - 18:57
19.09.18 - 18:52
19.09.18 - 16:58
19.09.18 - 16:50
19.09.18 - 15:43
19.09.18 - 14:30
19.09.18 - 14:15
19.09.18 - 12:32
19.09.18 - 12:27
18.09.18 - 18:28
18.09.18 - 18:27
18.09.18 - 17:43
18.09.18 - 12:28
17.09.18 - 17:01
17.09.18 - 16:54
17.09.18 - 16:53
17.09.18 - 16:50
17.09.18 - 14:26
17.09.18 - 12:13
16.09.18 - 16:51