Orientul Mijlociu clocotește! Violențe în apropierea ambasadei SUA de la Beirut. Forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene

Forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, după incidente cu protestatarii în apropierea ambasadei SUA de la Beirut (Liban). Manifestanţii protestează faţă de decizia SUA de a recunoaşte Ierusalimul drept ambasada Israelului, informează BBC, citat de news.ro. Forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a calma spiritele. Protestatarii, aflaţi în apropierea ambasadei, au aruncat cu pietre şi torţe, iar forţele de securitate au blocat drumul principal care duce spre complexul reprezentanţei diplomatice. Manifestanţii au scandat sloganuri împotriva preşedintelui Donald Trump. Duminică dimineaţă, miniştrii de Externe ai ţărilor din Liga Arabă au cerut autorităţilor de la Washington să anuleze decizia privind recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Marea Britanie: Drumuri închise, zboruri anulate şi localităţi fără electricitate din cauza ninsorii

Zborurile de pe aeroportul din Birmingham au fost anulat, în timp ce mai multe drumuri au fost închise, iar unele localităţi au rămas fără electricitate, în urma ninsorilor puternice care afectează marea Britanie, informează presa engleză. "Echipele noastre muncesc din greu pentru a rezolva situaţia cît mai repede posibil", a anunţat conducerea aeroportului.Ninsorile au afectat mai multe zone, inclusiv în Ţara Galilor şi Scoţia.Nivelul stratului de zăpadă ar putea ajunge la 20 centimetri, a anunţat serviciul de meteorologie, iar compania feroviară a anunţat că circulaţia trenurilor ar putea fi întîrziată cu pînă la 10 minute.Serviciul de meteorologie a mai anunţat că este posibil ca mai multe localităţi să fie izolate din cauza drumurilor impracticabile, iar multe dintre acestea nu beneficiază de electricitate.

Premierul israelian acuză Europa de "ipocrizie" pentru reacția sa la decizia SUA asupra Ierusalimului

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că reacția Europei la decizia președintelui american Donald Trump de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului este una ipocrită și dezvăluie "duble standarde", informează Duminică dpa.

"Chiar dacă respect Europa, nu sunt dispus să accept duble standarde din partea ei", a declarat Netanyahu Sîmbătă seara, înainte de a urca în avion pentru o vizită oficială de două zile la Paris și Bruxelles. Netanyahu a subliniat că el a auzit voci în Europa care au condamnat decizia lui Trump, dar nu și "rachetele lansate asupra Israelului sau teribila incitare împotriva lui". "Nu sunt dispus să accept această ipocrizie și, ca de obicei la acest important forum, voi prezenta adevărul Israelului fără frică și cu capul sus", a declarat Benjamin Netanyahu. Premierul israelian va avea la Paris o întrevedere cu președintele Emmanuel Macron, înainte de a participa la Bruxelles la reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor din UE.

Doi morți și 18 răniți după ce un microbuz care facea curse regulate Praga-Orhei (Republica Moldova) s-a răsturnat; Premierul Filip a solicitat asistență

Două persoane au decedat și alte 18 sunt rănite, după ce microbuzul în care se aflau s-a răsturnat pe DN 15, între Borsec și Tulgheș, fiind declanșat codul roșu de intervenție. Microbuzul făcea curse regulate între Praga și Orhei, în Republica Moldova. Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a solicitat să fie acordată toată asistența necesară persoanelor care au avut de suferit în urma accidentului rutier produs în județul Harghita. Patru dintre pacienții răniți în accidentul de pe DN 15, dintre Tulgheș și Borsec, în care un microbuz s-a răsturnat, sunt transferați la spitalele din Miercurea Ciuc și Tîrgu Mureș, a declarat pentru AGERPRES directorul Serviciului Județean de Ambulanță Harghita, dr. Peter Szilard. Potrivit sursei citate, trei dintre pacienți, dintre care unul este intubat, sunt transferați la Spitalul Județean de Urgență din Miercurea Ciuc, iar unul la Spitalul Județean din Tîrgu Mureș.

Cei patru pacienți transferați prezintă traumatisme toracice și craniene. Alte trei persoane, dintre care un copil, au rămas la Spitalul din Toplița, li se acordă îngrijiri medicale, dar nu se știe în acest moment dacă vor fi internate. Ceilalți 11 pasageri, care au suferit doar escortații și au refuzat internarea, după ce au fost reevaluați de echipajele de la Serviciul Județean de Ambulanță, vor rămîne, deocamdată, la sediul Primăriei din Tulgheș, unde li se asigură ceai, cafea și hrană. "Cei care au avut răni minore și au refuzat internarea, o parte dintre ei sunt deja la Primărie, o parte își inventariază bagajele, pentru că aveau extrem de multe bagaje și le transportăm tot la Primărie. Toți vor veni la Primărie, aici au căldură, au ceai, cafea, li se asigură mîncare și, inclusiv, dacă doresc să rămînă peste noapte și nu alt mijloc de transport, pentru că condițiile de trafic sunt destul de grele, ninge abundent, atunci noi suntem pregătiți să le asigurăm inclusiv cazare la pensiunile din zonă, ca să fie totul în regulă", a declarat pentru AGERPRES, primarul comunei Tulgheș, Marcel Vancu.

Zeci de mii de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva corupției Guvernului și a premierului Netanyahu

Zeci de mii de israelieni au participat Sîmbătă seara, la Tel Aviv, la o demonstrație împotriva corupției Guvernului și a premierului Benjamin Netanyahu, informează duminică dpa. Protestatarii care au luat parte la "Marșul Rușinii", ce a urmat unei demonstrații similare de săptămîna trecută, i-au cerut lui Netanyahu să demisioneze în urma acuzațiilor de corupție împotriva lui și a numeroși asociați ai săi. Numeroși manifestanți au purtat măști-cap de porc și au scandal sloganuri precum "Rușine", "Mafia" și "Oamenii corupți trebuie să plece". Partidul lui Netanyahu, Likud, i-a acuzat pe protestatari că divizează poporul israelian într-o perioadă în care țara este ținta unui control internațional riguros în urma deciziei președintelui american Donald Trump de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului și de a muta ambasada SUA din Tel Aviv în acest oraș. La ora actuală, premierul conservator al Israelului face obiectul a două cercetări penale. Într-una dintre anchete, Netanyahu este suspectat că a primit, ilegal, cadouri de la personalități foarte bogate, printre care miliardarul australian James Packer și un producător de la Hollywood, Arnon Milchan. Valoarea totală a acestor cadouri a fost cifrată de mass-media la zeci de mii de dolari. O altă anchetă încearcă să stabilească dacă el ar fi încercat să încheie un acord secret cu proprietarul ziarului Yedioth Ahronoth pentru o acoperire favorabilă din partea cotidianului israelian.

Erdogan: Ciprioții turci sunt ''coproprietari'' în Cipru, nu o minoritate

Ciprioții turci sunt ''coproprietari'' în Cipru, nu o minoritate în insula divizată din Marea Mediterană, a declarat președintele turc Recep Tayyip Erdogan, într-un interviu publicat Duminică în revista greacă To Vima, relatează AFP. ''Ciprioții turci nu vor fi reduși niciodată la statutul de minoritate, cum doresc ciprioții greci, pe o insulă unde ei sunt coproprietari'', a afirmat Erdogan, care a efectuat în această săptămînă o vizită oficială în Grecia, prima vizită întreprinsă de un președinte turc în ultimii 65 de ani în țara vecină. Ciprul, care are un milion de locuitori, este divizat în două părți de la invadarea, în 1974, a Nordului insulei de către armata Turciei, ca reacție la un puci ce viza unirea cu Grecia. Insula este împărțită între Republica Cipru, membră a Uniunii Europene din 2004 și a cărei autoritate nu este exercitată decît în partea de Sud a insulei, populată de către ciprioții greci, și autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), un teritoriu de 38 % (din suprafața insulei) cu circa 300.000 de locuitori, recunoscută doar de către Ankara. Turcia are staționați în partea de Nord a Ciprului circa 35.000 de soldați, a căror retragere totală este cerută de către Nicosia, susținută de Atena. Noile negocieri în vederea reunificării insulei au eșuat în Iulie, fiind blocate îndeosebi din cauza problemei referitoare la retragerea trupelor respective, precum și în legătură cu menținerea unui drept de intervenție unilaterală ce-l au cele trei țări garante – Grecia, Turcia și Marea Britanie (fostă putere colonială) – și a cărui abolire o cer ciprioții greci, susținuți de Atena.